Lucrarea reprezinta, in primul rand, un studiu aprofundat cu un pronuntat caracter teoretic care dezvaluie atat vulnerabilitatile textelor de incriminare a abuzului in serviciu, cat si modalitatile in care pot fi interpretate intr-o maniera predictibila. In al doilea rand, se prezinta ca un instrument practic util profesionistilor dreptului, ce foloseste un material documentar format din peste 500 de hotarari judecatoresti pronuntate de instantele nationale si din alte state.

Cuprinsul lucrarii

Volumul II al lucrarii analizeaza caracterul subsidiar al infractiunii, relatia cu alte forme de raspundere juridica, particularitatile infractiunii in domeniul judiciar, respectiv raportul cu alte infractiuni.

Studiul acestui volum permite juristului solutionarea conflictelor dintre textele de incriminare a abuzului in serviciu si alte norme de incriminare din Codul penal si alte legi speciale. Este structurat in trei parti componente: I. Despre subsidiaritate si relatia cu alte forme de raspundere juridica; II. Particularitati ale infractiunii in domeniul judiciar; III. Abuzul in serviciu in raportul cu alte infractiuni.

In prima parte atentia este concentrata pe diferentierea de alte notiuni/principii (principiul subsidiaritatii sau al minimei interventii, principiul specialitatii, calificari alternative). Problematica abordata include chestiunea esentiala daca acest caracter solutioneaza sau nu si raportul cu alte forme de raspundere (cum este cea contraventionala). Al doilea titlu al acestei parti cerceteaza dialogul cu dreptul administrativ si alte forme de raspundere juridica.

A doua parte analizeaza specificul infractiunii in domeniul judiciar (particularitatea a fost data de activitatile judiciare specifice, iar nu de orice atributie administrativa). Cercetarea a avut ca obiectiv si stabilirea criteriilor de diferentiere fata de raspunderea disciplinara a magistratilor pentru exercitarea functiei cu rea-credinta.

Obiectivul principal al ultimei parti, care este si cea mai intinsa, a fost reprezentat de stabilirea ipotezelor de relationare dintre conceptele juridice analizate si modul de solutionare a raporturilor de „conflict”, prin concurs real, concurs ideal sau excludere a unei norme.

Puncte forte

Lucrarea abordeaza toate semnificatiile subsidiaritatii si propune un concept adecvat sistemului de drept roman. Expune modalitatea in care criteriul specialitatii (lex specialis derogat legi generali)cu ne bis in idemspectele analizate privesc, printre altele, daca in sfera notiunii de „act” in sensul legii penale se regaseste si actul administrativ si in ce limite, raportul cu legalitatea si oportunitatea actelor administrative, raportul cu dreptul de optiune politica, delimitarea fata de domeniul contenciosului administrativ, modul de relationare a infractiunii cu raspunderea disciplinara a functionarilor publici, respectiv raportul cu dreptul contraventional.

Responsabilitatea organului judiciar in realizarea actul de justitie este analizata ca revers al independentei si al libertatii de apreciere. De asemenea, lucrarea abordeaza raportul dintre hotararile instantei penale in materia abuzului in serviciu si hotararile instantei disciplinare, ridicand problema autoritatii de lucru judecat.

Un ultim punct forte al lucrarii consta in aceea ca realizeaza un studiu aprofundat al relatiilor cu numeroase alte infractiuni (spre exemplu, cu infractiunile de coruptie, delapidarea, uciderea din culpa, gestiunea frauduloasa, falsul intelectual), iar fiecare subiect tratat este analizat distinct, folosind un amplu material jurisprudential.

Public-tinta

Lucrarea se adreseaza:

- profesionistilor dreptului, atat teoreticienilor, cat si practicienilor (magistrati, avocati, organe de cercetare penala, executorilor judecatoresti etc.);

- studentilor din anii III si IV care doresc o aprofundare a intelegerii acestei infractiuni, precum si a numeroase alte infractiuni din legislatia in vigoare;

- candidatilor care se pregatesc pentru admiterea in profesiile juridice;

- auditorilor de justitie;

- stagiarilor profesiilor juridice care pregatesc examenele de definitivat sau de capacitate.