Dreptul la muncă traversează cea mai profundă transformare din ultimul secol. Digitalizarea relațiilor de muncă, automatizarea proceselor productive, inteligența artificială generativă și expunerea crescândă la riscuri cibernetice ridică întrebări pe care arhitectura clasică a dreptului muncii nu le poate soluționa fără o reconfigurare conceptuală.

Lucrarea analizează dreptul și libertatea de a munci la intersecția dintre tradiția normativă consolidată și provocările secolului XXI. Sunt examinate evoluția istorică a relațiilor de muncă, standardele Organizației Internaționale a Muncii și ale Uniunii Europene, cadrul constituțional și legal român, precum și impactul tehnologiilor emergente, de la munca pe platforme digitale și algoritmizarea deciziilor de personal, până la Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI ACT) privind inteligența artificială și obligațiile de securitate cibernetică aplicabile mediului profesional.

Volumul se distinge prin componenta empirică: analiza statistică a activității instanțelor naționale în materie de litigii de muncă oferă o imagine concretă asupra modului în care drepturile lucrătorilor sunt efectiv protejate în practica judiciară. Studiul de caz al României este integrat în perspectiva comparată europeană.

Lucrarea se adresează magistraților, avocaților, inspectorilor de muncă, cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, doctoranzilor și studenților masteranzi în drept, precum și specialiștilor în resurse umane și politici publice interesați de transformările contemporane ale raporturilor de muncă.