Ștefan Aurel Drăgan este un poet sensibil și inventiv, care folosește figura de stil: personalizarea... Și marii poeţi – Nichita Stănescu, de exemplu – recurg la personificare parodiind procedeul sau modernizându-l. (Alex. Ștefănescu) Autorul identifică poeticul din lume cu ușurinţă, într-o notă nostalgic-tradiţionalistă din care nu lipsesc peceţile blagiene... Componenta naturistă este traversată de o sensibilitate autentică. (George Vulturescu) Poezia sa denotă un „constructor” atent cu vorbele, de un lirism cenzurat, care, deși nu ignoră inspiraţia, nu se lasă furat de „beţia cuvintelor”, preferând un discurs poetic elaborat, riguros dar nu rigid, în „detrimentul” frumuseţii formale. (Ioan-Pavel Azap) Ștefan Aurel Drăgan scrie fără complexe și și-a făurit un univers liric destul de personalizat, cu puţine influenţe străine [...], cu mari reușite în planul expresiei... este un modern școlit și talentat... Semnul că Ștefan Aurel Drăgan nu are nimic în comun cu veleitarismul majoritar este miza poemelor sale, pragul metafizic pe care tinde să-l sară, marile întrebări ale fiinţei... (Ion Vădan)