Darul lui Mos Craciun

„Cu varful limbii intre dinti, Mihai desena inca un bat cu vata de zahar. Copilul care il primea avea atarnat de gat un aparat de fotografiat si statea atat de aproape de Mos Craciun, ca, oricat de atent te-ai fi uitat la desen, n-ai fi putut sa-ti dai seama care e vata de zahar si care e barba mosului. Langa ei, Mihai desena apoi un carusel pe care sclipeau fel de fel de luminite colorate. In momentul acesta, o luminita se aprinse si in mintea lui.

„Stai asa!” isi spuse el. „Daca ma duc repede la Mos Craciun, pot sa-l rog sa-mi dea putin aparatul de fotografiat, numai putin de tot, cat fac o singura poza. Pe urma vin acasa si, cand mosul imi aduce aparatul, mi-l aduce cu tot cu fotografie.”

 Mihai se repezi la cuier sa-si ia hainuta, manusile si fularul, in vreme ce isi repeta in gand adresa lui Mos Craciun:

Laponia, strada Decembrie, numarul 25.

De uimire, Bianca nu putea sa zica nici pas. Avea in fata cartea Motanul incaltat, din care tocmai aflase ca pisicile mananca soricei. Cu toate ca era cea mai agera persana care a existat vreodata, Bianca nu se hranise pana acum decat cu biscuiti Purina sau Whiskas si cu diverse conserve pe care i le dadeau stapanii ei. Fireste ca avea un soricel din plastic, insa nu era decat o jucarie pe care o urmarea cu sufletul la gura cum intra sub canapea. Acum, Bianca nu stia ce sa mai creada. Se uita la bradul de Craciun de langa fereastra si se gandea ca n-o sa fie niciodata suficient de indemanatica pentru a prinde un soricel adevarat. La urma urmei, nici soricelul din plastic nu reusise sa-l prinda vreodata. De suparare, ii veni sa se ascunda si incepu sa zgreptene cu labuta ei alba usa de la sifonier. Aceasta se deschise, iar Bianca se strecura inauntru, cautand un coltisor cat mai intunecat.

Tocmai cand isi facuse culcusul si se pregatea sa se incolaceasca, se auzira niste zurgalai. Bianca sari imediat si se duse la usa, pregatita sa-si intampine stapanii. Clinchetul nu era insa de la cheile acestora, ci de la televizorul pe care il uitasera aprins. Bianca intra in sufragerie, scarpinandu-se de tocul usii, apoi ramase mirata, cu ochii la ecran.”