Criminalitatea colectiva a statelor si dreptul penal al viitorului

Vespasian V. Pella este juristul roman care a declarat „razboi razboiului”(asa cum a mentionat profesorul H. Barthélemy). „Eminent Apostol al justitiei penale internationale” (asa cum l-a denumit Quintiliano Saldana), jurist, profesor si diplomat, Vespasian Pella a publicat lucrarea Criminalitatea colectiva a statelor si dreptul penal al viitorului ulterior prezentarii sale ca proiect al grupului roman la cea de-a XXIII-a Conferinta a Uniunii Interparlamentare de la Washington (pentru codificarea dreptului international si incriminarea razboiului de agresiune), exceptional proiect reformator al dreptului international privind raspunderea colectiva a statelor ce a atras nominalizarea sa la Premiul Nobel pentru Pace in anul 1926.

In activitatea stiintifica si politica ulterioara acestei carti de referinta, Vespasian Pella se dedica, cu un infatigabil devotament, ideilor pacifiste si planurilor de modernizare a dreptului international. Este preocupat, in egala masura, de constructia europeana si de posibilitatile de consolidare a Europei printr-o cooperare bazata pe principiul egalitatii dintre toti membrii societatii europene, de necesitatea adoptarii unei conventii privitoare la reprimarea terorismului international, de unificarea progresiva a dreptului international penal si de crearea unei instante penale internationale.

In Criminalitatea colectiva a statelor si dreptul penal al viitorului, profesorul Vespasian Pella examineaza consecintele juridice ale calificarii razboiului drept crima internationala ca reala premiza a noului drept international, dreptul pacii, fiind convins de necesitatea unei politici penale internationale coerente, bazata pe un Cod represiv al natiunilor care sa permita „reprimarea tuturor actiunilor individuale sau colective” care „se vor gasi intr-un raport direct sau indirect de cauzalitate cu pregatirea sau declansarea” unui razboi de agresiune.

In cele trei parti ale lucrarii, vizionarul autor aduce argumente teoretice si, in acelasi timp, propune solutii practice (foarte tehnice) pentru a evidentia: cauzele criminalitatii colective a statelor, caracterul acesteia si normele necesare in activitatea de preventie si de reprimare a agresiunii (partea I); politica penala internationala, enumerarea unor posibile solutii preventive si legatura acestora cu activitatea represiva (partea a II-a); caracteristicile dreptului penal „al viitorului”: caracterul, definitia, principiile ce stau la baza incriminarii si a sanctionarii, tipurile de crime, precum si procedura penala internationala (partea a III-a).