Romanul Condamnat să ucidă este o încercare de a reda realităţile „epocii de aur”, dar şi cele din perioada impunerii de către ruşi a comunismului în România. Personajul central, arhitectul Tudor Gurău, sătul de lipsa de perspectivă a meseriei sale, ca proiectant de garduri de prefabricate, coteţe de porci şi blocuri de garsoniere pentru nefamilişti, realizează că locul său nu este într-un institut de proiectări fără perspective. Se întreabă dacă nu a venit momentul să fugă peste graniţă, sperând că în Apus îşi poate valorifica aptitudinile... Trebuie să dispară pentru a nu plăti cu viaţa o crimă pe care n-a înfăptuit-o. Fură maşina celor veniţi la locuinţa lui să-l aresteze şi străbate cu ea jumătate de ţară, apoi cealaltă jumătate cu bicicleta. Trece, în cele din urmă, Dunărea în Jugoslavia. Adrian Bușilă s-a născut la 1 ianuarie 1938, în comuna Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi. După absolvirea Liceului D. Sturza din Tecuci, urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Iaşi, pe care o absolvă în 1961, cu specialitatea medic primar de laborator. În perioada 1975-1990 este şeful Laboratorului Spitalului Judeţean Tulcea, din 1996 – Şeful Laboratorului Policlinicii Industriale Tulcea. Debutează ca scriitor cu nuvela Sorţii în culegerea de proză scurtă a tinerilor scriitori Debut ’86, aparută la Bucureşti, Editura Cartea Romanească. În 1982 obţine premiul pentru literatura de umor la Concursul de creaţie literară de la Băileşti (Dolj). În 1986 este premiat la concursul de debut al Editurii Cartea Romanească, pentru proză scurtă, iar în 1993 obţine Premiul Editurii Nemira pentru romanul Incinta (nepublicat). Colaborează la publicaţiile Tomis, Ochean, Analele Dobrogei. Cărţi: Vânătoarea de umbre, 1992; Dicţionar de iubiri ratate, 2001; Moarte contra cost, 2006; Raiul interzis, 2010