Koselleck observă că ritmurile temporale ale istoriei se modifică, atrăgând discontinuități, întreruperea vechilor reflexe în beneficiul gândirii și acțiunii înnoitoare. Dacă în cazul limbii germane înțelesul conceptelor trimite la o reașezare a lucrurilor și a oamenilor, iar istoria contemporană a Germaniei indică transformări accelerate, în cazul conceptelor fundamentale românești și al istoriei recente a României limbajele social-politice indică reacții întârziate, schimbări lente și parțiale. Prin urmare, traducerea lui Koselleck presupune un interes acordat teoriei și filozofiei istoriei, esențial atunci când naraţiunea ideilor transcende propria cultură, căutând s-o facă vizibilă, tangibilă, aplicabilă și în alte culturi. Tocmai de aceea, traducerea lui Koselleck în limba română se cere însoțită de explicații privind sensul conceptelor fundamentale în cele două limbi, sens generat de experiențele temporale și spațiale asimetrice. Fiind vorba de o provocare în sine, ea presupune o corelare și o echivalare terminologică, precum și o interpretare. E ceea ce ne-am propus atunci când am tradus conceptul de Geschichte.