Notiuni de gastroenterologie pediatrica

La ora actuală, nutriția în practica medicală se află la o interfață generată de dezvoltarea multidisciplinară a cunoașterii în biologie. Dacă în secolul trecut patologia nutrițională se referea îndeosebi la subnutriție și majoritatea problemelor la nivel mondial se focalizau pe subnutriția în țările subdezvoltate, la ora actuală se desprind în mod decisiv mai multe aspecte.

Malnutriția include și subnutriția și deficitele nutriționale distincte și supraalimentația cu anumiți nutrienți îndeosebi prin exces de calorii.

Domeniul este la ora actuală împărțit între diabetologi și nutriționiști, reanimatori, dar și gastroenterologi și pediatri.

Evident, în afara unor obiceiuri alimentare defectuoase și a carențelor generate de aportul deficitar din motive socio-economice, la ora actuală înțelegem tot mai bine elementele ce țin de deficiențele de digestie, absorbție și utilizare a nutrienților la nivel tisular și celular în contextul unor patologii complexe ale aparatului digestiv, atât tub digestiv, cât și „glande anexe” și nu numai.

Rolul gastroenterologului în diagnosticul și tratamentul unor astfel de patologii devine decisiv mai ales în condițiile în care anumite afecțiuni sau deficiențe pot antrena în cascadă alte modificări și deficiențe. De exemplu, gastrectomia totală practicată pentru cancer gastric nu antrenează numai anemie prin deficit de vitamină B12, ci, în timp, chiar dacă corectăm această deficiență prin aport parenteral, vom avea și deficit de absorbție a fierului. Sau deficitele de reabsorbție a sărurilor biliare prin rezecțiile extensive ileale vor duce ulterior prin diareea produsă și la alte carențe și deficiențe nutriționale.

Îmi aduc aminte de sintagma folosită de o colegă pediatru, care spunea: „Copilul nu este un adult în miniatură”. Cât de multă dreptate avea.

Patologia pediatrică digestivă poate antrena la nou-născut, sugar sau chiar adolescent repercusiuni incalculabile pentru dezvoltarea psihosomatică a individului, motiv pentru care apreciez în mod deosebit remodelarea pediatriei în subspecialități care să poată acoperi gama deosebit de variată de patologie specifică copilului și pe care gastroenterologul de adulți nu o poate cuprinde.

În acest context, salut apariția în peisajul publicistic a unei monografii de nutriție în pediatrie. Îmi aduc aminte cu nostalgie de perioada când făceam puericultură. Atunci am învățat cum să fac supa de morcovi pentru reechilibrarea sugarului după enterocolite, dar și cum să introducem „primul făinos cu lapte“ și apoi „al doilea făinos cu lapte“. Pe vremea aceea, expresia „gras și frumos“ era apreciată. Acum, suntem mult mai precauți în asemenea afirmații, deoarece persoana poate fi malnutrită, iar impactul pentru un copil poate fi cu consecințe pe viață.

Cartea este întocmită sistematic, abordarea este metodică, cu multe tabele și explicații. Are un număr mare de referințe bibliografice atât din literatura clasică, cât și din cele mai recente.

Cred că va fi extrem de utilă medicului practician pediatru, dar și medicului de familie, care are nevoie de o sursă de informare corectă, competentă și valoroasă în cabinetul său.

Deși trăim în epoca informaticii, când obișnuim să ne luăm noțiunile din surse online, cred că vremea „literei tipărite” din „Galaxia Gutenberg“ nu a trecut încă...

Prof. Dr. Mircea DICULESCU