O carte pasionanta si minutios documentata. - Le Figaro Litteraire

Daca exista o dinastie care sa intrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg, scrie Jean des Cars in debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumata a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor incepe, in cheie minora, in secolul al XI-lea, intr-o fortareata situata in cantonul elvetian Aargau, prinde aripi in 1273, odata cu alegerea, cu totul neasteptata, a contelui Rudolf de Habsburg ca imparat al Sfantului Imperiu German, si isi incheie epopeea monarhica la Schonbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cand Carol al IV-lea semneaza actul de renuntare la coroana imperiala a Austriei. Vreme de sapte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat si a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph si legendara sa sotie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cateva dintre figurile emblematice ale acestei familii exceptionale, care a marcat istoria. Neindoielnic, disparitia lor semnaleaza prabusirea unei lumi, dar numele lor ramane vesnic sinonim cu inflorirea artelor, grandoarea politica si identitatea europeana.

Pentru alcatuirea acestui volum incitant, in care faptul istoric documentat se intalneste fericit cu excursul jurnalistic profesionist si bine calibrat, dar si cu o anecdotica incantatoare, Jean des Cars, talentat raconteur si recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri si a cules marturiile inedite ale imparatesei Zita si ale arhiducelui Otto de Habsburg.

Istoria este plina de maiestati individuale, insa Habsburgii intruchipeaza maiestatea dinastica. [...] A ajunge sa nu mai constitui doar o familie, sa nu mai reprezinti doar o tara, ci un agregat de natiuni, a stapani jumatate din Europa si o mare parte din America, a purta o coroana mai grea chiar decat coroana Imperiului Britanic, dar a te plimba, in acelasi timp, prin Prater, cu o umbrela sub brat, iata un spectacol pe care omenirea nu‑l va mai vedea vreodata. - Paul Morand

In 1919, prabusirea imperiilor si, apoi, o redivizare geografica arbitrara elimina de la conducere familii vechi si puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii si Habsburgii. Dupa veacuri de prestigiu si influenta, vechile case domnitoare sunt sterse de pe harta, asasinate sau surghiunite. Dar, in timp ce familiile imperiale din Rusia si din Germania au fost nevoite, ulterior, sa se multumeasca, dupa caz, cu nostalgii discrete, compromisuri regretabile sau reabilitari tardive, Habsburgii au luptat impotriva anihilarii progresive la care erau supusi, ripostand chiar fata de ostracizarea care le era impusa. Nu fara eforturi sau adversitati umilitoare, ei au reusit sa traiasca, sa‑s i refaca imaginea, sa existe din nou, sa impuna respect fata de numele lor inainte de anii '40 si sa redobandeasca un loc atat in memoria vechii Europe, cat si in noua constructie europeana, ceea ce este un lucru exceptional. - Jean des Cars

Cea mai recenta carte a sa este Le Sceptre et le sang: rois et reines dans la tourmente des deux guerres mondiales.