Recenzie Corpul nu uita de Myriam Brousse, Valerie Peronnet
De multe ori, avem o stare inexplicabilă de rău, iar primul lucru care ne vine în minte este să dăm fuga la doctor și să ne îndopăm cu medicamente. Te-ai gândit vreodată că migrenele, stările de anxietate și dereglările digestive sunt produsul mai multor ani de acumulări toxice? Poate tu nu îți amintești, dar Myriam Brousee este aici să îți spună că traumele din copilărie și nu numai se resimt pe o perioadă îndelungată, în repetate rânduri. O carte neconvențională, Corpul nu uită te face să pui sub semnul întrebării tot ce știai deja despre medicina tradițională și să identifici originile propriilor suferințe, dar și tiparele inconștiente după care iei hotărâri.
Dacă ești una dintre acele persoane care refuză orice informație care nu vine din partea unui specialist, trage adânc aer în piept și acceptă că, uneori, până și medicina poate da greș. Este Corpul nu uită o lectură confortabilă, recreațională? Cu siguranță, nu! Mai degrabă, este una dintre acele cărți care îți dă o palmă pentru a te aduce la realitate, te face să-ți pui o grămadă de întrebări, ca ulterior să aibă un rol purificator. Cartea lui Myriam Brousee aduce în discuție subiecte adesea contestate de cercetători, precum memoria celulară, memoria corpului sau modul în care traumele emoționale constituie cauza bolilor fizice. În timp ce cartea te plimbă prin studii de caz, sarcină, naștere și procese clinice, autoarea pare să revină asupra ideii conform căreia trupul reține evenimentele din etapa preuterină, emoțiile mamei, precum și șocurile la care a fost expus fătul.
Myriam Brousee susține că a vindecat sute de cazuri de infertilitate și a schimbat viața multor oameni, cu ajutorul tehnicilor de yoga care relaxează musculatura și conferă sistemului nervos o stare de pace. Astfel, face referire la maeștri celebri de yoga, precum Satprem sau Sri Aurobindo, dar și la șamani, psihanaliști, maseuri și acupuncturiști. Unul dintre cele mai fascinate capitole este cel în care Myriam Brousee vorbește despre modul în care memoria celulară influențează tipurile de personalitate și intelectul. Poate ți se pare o idee fantasmagorică, dar te-ai gândit vreodată că strămoșii ți-au lăsat o energie atât de intoxicantă, încât te-ai îmbolnăvit subit?
Cartea nu debutează tocmai cu cea mai optimistă frază, întrucât autoarea povestește că în jurul vârstei de 40 de ani a ajuns de urgență la spital unde i s-a pus un diagnostic sumbru și i s-a mai dat un an de trăit. Capitolul Eram pe moarte... explică cum întâlnirea cu un tibetan i-a salvat viața. Ulterior, a început să aprofundeze medicina homeopată, precum și alte tehnici spirituale care au contribuit la vindecarea traumelor sale din trecut. Corpul nu uită este o introducere în ceea ce a învățat pe propria-i piele și a împărtășit clienților ei, în calitate de psihoterapeut. Blogul, seminarele și prezentările sale stau la îndemâna oricui, deoarece cu toții merităm să ne găsim pacea interioară și să ne vindecăm rănile trecutului.
Atunci când fugim de noi înșine nu ne facem decât un mare deserviciu. Cu cât ne spunem mai mult că ceea ce ni se întâmplă este trecător, cu atât mai dureros resimțim efectele neglijenței. Myriam Brousee acționează precum un chirurg care taie tumoarea de la rădăcină și te învață să trăiești în armonie cu propriul corp.
”Am înțeles și am constatat de mii de ori cât de adânc ne este întipărită memoria în trup. Și că, pentru a ne simți mai bine, trebuie să ”coborâm” în corp pentru a întâlni, în mod concret, amprenta tuturor lucrurilor și al nașterii noastre, iar mai apoi în toate momentele din decursul vieții. Am înțeles și am constatat, de asemenea, că noi suntem ființe încarnate în materie și că de aceea trebuie să căutăm, în corp, locul precis care îi va permite acestuia să-și găsească, în cea mai mare suferință a lui, eliberarea deplină.”