Cuvântul “mama” este greu de definit, însă,  iubirea ce răzbate din imaginea ființei care ți-a dat viață poate fi mai degrabă simțită și mai puțin exprimată prin vorbe.

Cu toate acestea, oamenii au încercat mereu să își arate dragostea și recunoștința prin fapte, vorbe sau versuri frumoase care să “atingă” sufletul și să stârnească un val de energie pozitivă.

Legătura care se creează între o femeie și copiii săi este recunoscută, cântată și scrisă, atât în cărți și cântece, cât și în sufletele celor care au parte de această dragoste infinită. 

Nichita Stănescu a numit-o “cea mai scumpă de pe lume”, Grigore Vieru și-a plâns dorul în  versurile “ Mi-e dor de tine, mamă”, iar Nicolae Labiș a inclus poezia “Mama” în volumul său de debut, numit “Primele iubiri”. 

Legătura specială dintre mamă și copil este elogiată inclusiv în poeziile creștine. Atât pentru cei tineri, cât și pentru bătrâni, imaginea mamei rămâne mereu întipărită în inimă, iar pentru această ființă dragă, copiii vor fi întotdeauna cel mai de preț dar și cea mai mare iubire. 

Cuprins:

1. Poezii despre mama – cele mai iubite versuri 

1.1 Poezii despre mama scrise de poeți celebri

1.2 Poezii despre mama de 8 martie

1.3 Poezii creștine despre mama

1.4 Poezii scurte pentru copii, despre mama

2. Cântece despre mama

3. Poezii pentru mama, versuri contemporane

1. Poezii despre mama – cele mai iubite versuri

Poeziile dedicate mamei se regăsesc în volumele poeților români, dar și în operele străine. Indiferent de naționalitate, religie sau scara socială, pentru fiecare, mama e unică, iar dragostea și legătura cu această ființă nu pot fi înlocuite. Tocmai din acest motiv există extrem de multe versuri și cântece dedicate mamei. Marii poeți au reușit să exprime magistral, în cuvinte simple, esența iubirii și a dorului realizând versuri ce au rămas și vor rămâne, în continuare puncte de referință în ceea ce privește opera lirică și relația dintre mamă, copii și locurile natale.

1.1 Poezii despre mama scrise de poeți celebri

Cărțile de poezii nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă, pentru că aceste creații pot schimba starea de spirit și îmbogățesc din punct de vedere cultural și spiritual pe oricine le deschide filele. Fiecare poezie despre mama este diferită, dar toate exprimă dragostea și importanța acestei ființe în viața fiecărui om. Poeții au reușit să surprindă prin operele lor lirice un sentiment emoționant: deși totul este trecător, inclusiv viața pe acest pământ, relația spirituală dintre mamă și copil aparține veșniciei. Acest lucru, alături de unicitatea ființei dragi sunt evocate și elogiate în numeroase opere ale poeților, atât în ale celor clasici, cât și în ale celor contemporani.

     

Mama  – George Coșbuc

În vaduri ape repezi curg

Şi vuiet dau în cale, 

Iar plopi în umedul amurg

Doinesc eterna jale. 

Pe malul apei se-mpletesc 

Cărări ce duc la moară 

Acolo, mamă, te zăresc 

Pe tine-ntr-o căscioară. 

Tu torci. Pe vatra veche ard,

Pocnind din vreme-n vreme, 

Trei vreascuri rupte dintr-un gard.

Iar flacăra lor geme:

Clipeşte-abia din când în când

Cu stingerea-n bătaie, 

Lumini cu umbre-amestecând 

Prin colţuri de odaie.

Cu tine două fete stau

Şi torc în rând cu tine;

Sunt încă mici şi tată n-au 

Şi George nu mai vine

Un basm cu pajuri şi cu zmei

Începe-acum o fată, 

Tu taci ş-asculţi povestea ei 

Şi stai îngândurată. 

Şi firul tău se rupe des,

Căci gânduri te frământă

Spui şoapte fără de-nţeles,

Şi ochii tăi stau ţântă. 

Scapi fusul jos; nimic nu zici

Când fusul se desfiră… 

Te uiţi la el şi nu-l ridici,

 Şi fetele se miră … 

O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!

La geam tu sari deodată,

Prin noapte-afară lung priveşti –

„Ce vezi?  întreab-o fată

„Nimic… Mi s-a părut aşa!

Şi jalea te răpune,

 Şi fiecare vorbă-a ta

 E plâns de-ngropăciune

Într-un târziu, neridicând 

De jos a ta privire:

„Eu simt că voi muri-n c*ând,

Că nu-mi mai sunt în fire… 

Mai ştiu şi eu la ce gândeam? 

Aveţi şi voi un frate… 

Mi s-a părut c-aud la geam

Cu degetul cum bate

Dar n-a fost el!… Să-l văd venind,

Aş mai trăi o viaţă.

E dus, şi voi muri dorind 

Să-l văd o dată-n faţă. 

Aşa vrea poate Dumnezeu, 

Aşa mi-e datul sorţii,

Să n-am eu pe băiatul meu

La cap, în ceasul morţii! 

Afară-i vânt şi e-nnorat, 

Şi noaptea e târzie; 

Copilele ţi s-au culcat – 

Tu, inimă pustie, 

Stai tot la vatră-ncet plângând: 

E dus şi nu mai vine! 

Ş-adormi târziu cu mine-n gând

 Ca să visezi de mine!

 MAMA – Grigore Vieru

Foicica dulce poamă

Toată lumea are mama,

Melcul, iedul, ursulica,

Puiul cel de rândunică.

Fuge noaptea și dispare 

La tot puiul bine-i pare 

Că din nou e dimineață 

Și-și vede mama la față.

Mama – Nicolae Labiș 

N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune

Un om ce de pe-acasă a venit 

Cum c-a-nflorit la noi mălinul

Și c-ai albit, mamuca, ai albit. 

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. 

Eu nu știu cum să cred atâtea vești,

Când din scrisori eu văd precum matale 

Din zi în zi mereu întinerești.

Și pentru că de foarte multe ori, atât în viața de zi cu zi, cât și în literatură apare expresia: “inimă de mamă”, poezia lui Panait Cerna ilustrează cel mai bine esența acestei vorbe:

Mama – Panait Cerna

Din varsta fericirii fara minte

Icone dragi mi-apar mereu-nainte

De lume răzlețită și sfioasă

În rama de salcâm zăresc o casă

Și-n casă, într-un colț întunecat,

Văd un copil, de mam lui certat.

Din toți câți trec, nu-i nimeni să-l aline

Și-adoarme-ncet copilul, în suspine

Dar peste noapte-o biruiește dorul

Și mama merge unde-i doarme-odorul

El simte cum s-apleacă peste dânsul

O umbră bună ce îi șterge plânsul.

De gâtul ei s-atârnă în neștire

Toți îngerii din ceruri îi sunt frați!

Învăluiți de-a candelei lucire, 

Copil și mamă dorm îmbrățișați. 

Acestor poeți care au dedicat versuri mamei li se alătură mulți alții, precum Elena Farago, Mihai Eminescu, Nina Casian, Nichifor Crainic, Lucia Muntean și nu numai. 

1.2 Poezii despre mama de 8 martie

Ziua Internațională a Femeii se sărbătorește an de an în data de 8 martie. Este o sărbătoare dedicată femeilor și, mai ales, mamelor în cadrul căreia se  celebrează atât valoarea pe care reprezentantele sexului feminin o au în societate, cât și realizările lor, politice și economice. În fiecare an, însă, în cadrul reuniunilor și a discursurilor rostite de membri ai diferitelor organizații se atrage atenția asupra discriminării și a violenței care se abat și astăzi asupra femeilor. 

Poetul contemporan Adrian Păunescu a scris versuri speciale, dedicate femeilor si mamelor, deopotrivă. Poezia “Cântec femeiesc” emoționează de fiecare dată cititorii, dar și ascultătorii, pentru că, de multe ori este recitată pe diferite posturi de radio cu ocazia zilei de 8 martie.  

De 8 martie, poeziile dedicate femeilor și mamelor sunt rescrise pe felicitări, recitate la telefon ori sunt citite cu voce joasă în amintirea celei care a dat viață – mama!

M-a crescut mama în poală – Nina Casian

M-a crescut mama în poală
De la leagăn pân’ la școală.
Zile-ntregi și nopți de-a rândul
Mi-a vegheat somnul și gândul.

M-a-nvățat să gânguresc,
Să zic mama, să zâmbesc.
M-a-nvățat apoi prin casă
Primii pași până la masă.

M-a-nvățat să nu m-alint
M-a-nvățat să nu mint,
Să nu știu ce este frica,
Toate m-a-nvățat mămica.

Mamă bună, mama dragă,
Te-oi iubi o viață-ntreagă
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru că tu m-ai crescut!

sursa foto: facebook.cm/godiciu.ileana – pici cu lipici

Chipul mamei – Lucia Muntean

Chipul mamei minunat,
Astăzi singur l-am pictat:
Pentru părul ei frumos,
Inelat și mătăsos

Am luat rază de soare
Și am pus-o în culoare;
Pentru ochii aramii,
Frunză toamnelor din vii;

Pentru gură zâmbitoare,
Rozul parfumat din floare;
Pentru față ei cea fină,
Puful caisei din grădina.

Cu a inimii culoare,
Am pictat și-o sărutare
Pe obrazu-i luminos,
Că să-i mulțumesc frumos
Pentru toate câte face,
Pentru că mă crește-n pace!

Mamă de departe – Nichifor Crainic

Lângă lacul larg-înfiorat şi pal,
Te-am văzut în toamnă rămânând pe mal,
Profilată trist pe cerul sângeriu,
Printre foi căzute prea de timpuriu,
Cu năframa-n care căutai să-ngropi
Sfâşiatul suflet risipit în stropi,
Mamă de departe.
Şi de-atunci mereu
Lacrimile tale cad în gândul meu:
Frunze veştejite peste lacul pal
Turburându-i veşnic sfărâmatul val.

1.3 Poezii creștine despre mama

În tradiția creștină, Maica Domnului are o importanță și o semnificație deosebită. Este considerată “degrabă ajutătoare și puternic mijlocitoare”, fiind legătura dintre om și Dumnezeu, datorită bunătății Sale arătată din plin oamenilor.


De foarte multe ori, preoții vorbesc despre dragostea pe care Fecioara Maria o poartă oamenilor, fiilor săi de pe Pământ. Ca orice mamă, indiferent de cât de mult greșesc copiii Săi, Maica Domnului îi iartă și îi ajută. Multe din pricesnele și poeziile creștine despre mamă sunt dedicate sau fac referire și la Maica Domnului accentuând mereu dragostea de mamă, învățămintele creștine și iubirea copiilor pentru cea care le-a dat viață. Cele mai multe poezii și învățături creștine le poți găsi în cărțile religioase.

Mama – Valentin Ilisoi

Cât de plăcut e să rostești
Un nume plin de faimă
Dar orișiunde te găsești
Nicicând nu ai să întâlnești
Un nume ca de MAMĂ!

Un nume așa de minunat
Așa plăcut și mare
Nu poate fi asemănat
Nici cu cel mai scump diamant
Sau altceva sub soare.

A fost lăsat de la-nceput
Sa fie-o alinare
Sa fie-n toate ne-ntrecut
Un har de nemaiconceput
Pe a vieții cărare.

Nume de mama, nume drag
Și azi cu bucurie
Rostește si fiul pribeag
Si-acela ce te-asteapta-n prag
Când vede fața-ți vie!

Ești totul pentru cei micuți,
Tot ce-i mai bun și dulce
Tu îi ridici pe cei căzuți,
Esti calauza pentru mulți
Aflați azi la rascruce

Povețe sfinte dăruiești
Cu-atâta bunătate
Pe toți din casă îi iubești
Și-n rugăciuni îi pomenești
În ceas târziu din noapte!

Glasul ei dulce și duios
Aduce armonia
Te-nvată să trăiești frumos
Să calci pe urma lui Hristos
Ca să-ți dea veșnicia.

Te vrea al Domnului să fii
Să mergi pe calea vieții
Ce duce până-n veșnicii,
Sa fii un frate între fii
Ai Domnului dreptății!

O, tu copil ce încă ai
Cui spune astăzi mamă
Întreaga cinste să i-o dai
Să-i faci viața colț de rai
Pe nume când te cheamă

Să o asculți, s-o prețuiești
Cât încă e cu tine
În dragoste să o cinstești
Și doar de bine s-o vorbești
Căci îți vrea numai bine

Te pleac-ades pe genunchi jos
Smerit în rugăciune
Și multumeste-i lui Hristos
Că ți-a dat un dar prețios:
O mama pentru tine!

O, Domnul meu, doresc nespus
Prin mâna Ta sublimă
Sa-i dai viața far’ apus,
Sa-i pregătești în ceruri sus
O vesnica cunună!

S-o înconjori în orice zi
Cu mila și-ndurare
Să-i dai nespuse bucurii,
Să fie toți ai ei copii
O binecuvantare!

Iubirea Ta de Dumnezeu
Să-i fie mângâiere
Și-atuncea cand drumul e greu,
Când valurile vin mereu
Tu scap-o de durere!

Redă-i în orice zi din zori
Cântecul de iubire,
Să-i fie calea numai flori
Cu zări senine, fără nori
Până în nemurire!

Așa aș vrea Isus iubit
Să-i faci viața-ntreagă,
Să o-intarești pân’ la sfârșit
Iar sufletul neprihănit
Să i-l primești în slavă!

Cu dragoste îți mulțumesc
Cuprins de-adancă teama
Și-ți spun Isus că te iubesc
Din inima, și te slăvesc
Că încă am o mama!
Amin!

(resursecrestine.ro)


Mama – Daniel Hartie

N-aş putea în versul meu
Să aştern iubirea ta.
N-aş putea să te descriu
Niciodată mama mea.
E puţin, dar mult doresc,
Doar măcar să-ţi mulţumesc.
Fiindcă m-ai crescut cu greu
Şi-aproape de Dumnezeu.

R: Mama, mama
Mângăierea ta, alintarea ta
Nu o pot uita.
Mama, chipul tău frumos,
Glasul tău duios
Dar de la Christos.

Stau acum şi-mi amintesc
Cum adesea te rugai.
Lângă-ai tăi copii plângeai
Şi la Dumnezeu strigai!
Domnul bun îndurător îţi venea în ajutor
Toată grija ne-o purta şi ne binecuvânta.

Doamne azi îţi mulţumesc
Pentru darul Tău ceresc.
Pentru mama ce mi-ai dat,
Să fii binecuvântat!
Vreau Isus la nunta Ta,
Să fiu şi cu mama mea.
Cu cei dragi ce m-i i-ai dat.
Să-Ţi cântăm neîncetat.

Mama – Puiu Chibici

De ani mulţi şi vreme chipu-ţi ofilit
Pentru mine mamă e cel mai iubit
Blândă adiere, susur liniştit
O, mamă dragă, înger preaiubit

R: Mama mea, mama mea
Niciodată n-aş putea
Să te uit, să nu te-ascult
Mama, mama mea

Cu suflarea-ţi caldă, fruntea-mi mângâiai
Iar în grea durere greul mi-alinai
Aplecată-n rugă, te rugai mereu
O mamă dragă, dar din Dumnezeu

Astăzi eşti bătrână dar cântecul tău
Încă îmi răsună în suflet mereu
Sfaturile-ţi toate mi le amintesc
O, mamă dragă, ce mult eu te iubesc

Mama mea – Ierochimonah Paisie Olaru (poezie preluată din ziarul “Lumina” )

Parcă o văd cu ochii minţii,
Când în braţe mă ţinea
Şi-mi spunea de-ale credinţei,
Draga mea, mămuca mea…
Ar trebui s-o iubesc mai mult
Şi să o pomenesc mereu,
Şi pentru sufletul ei scump
Să mă rog lui Dumnezeu.
Căci nu-i mai scump pe-acest pământ
Decât numele de mamă;
Ea pe mine m-a născut,
M-a crescut până să-mi dau seamă.
Parcă o văd cum mă-nvăţa
Să fiu cuminte, să învăţ carte,
Fiind eu mic, mă petrecea,
Că şcoala era departe.
Se ruga de profesorul
Să nu puie mâna pe băţ,
Ci să mă ia cu binişorul
Că mai bine o să învăţ.
Profesorul, fiind cuminte,
După ce mama s-a dus,
M-a mângâiat prin cuvinte
Şi în banca întâi m-a pus.
Când făceam vreo trăscănaie
El de mână mă lua,
Nu-mi dădea deloc bătaie,
Dar într-a doua bancă mă da.
Şi de frică şi de ruşine
îmi puneam mâna la gură,
Că toţi copiii râdeau de mine
Şi aşa mă puneam pe-nvăţătură.
Pe atuncea, pe la sate,
Mult tare nu se-nvăţa,
Decât trei clase de carte
Că poate nu trebuia.
Nu-i vorbă, era lume puţină
Şi nu era multă socoteală,
Căci ciobanul de la stână
Pe băţ făcea răfuială.
Numai notarul, secretarul
Era puţin mai învăţat,
Iar vornicul sau primarul
Tot bastonul era însemnat.
Şi dacă vreţi ca să vă spun,
Poate unii ştiţi mai bine,
Ce era atunci mai bun
Era: frică, cinste şi ruşine.
De frică omul era cuminte,
Că o pasăre de-ar fi furat
Îi lega pasărea dinainte
Şi aşa îl purta prin sat.
Era cinstea la înălţime
Că şi copiii “bună ziua” dădeau,
Iar când erau în mulţime
Bătrâneţile se cinsteau.
Ruşine la culme era,
Mai ales fetele erau ruşinoase,
Că dacă ele greşeau,
Nu ieşeau un an din case.
Aşa draga mămăică
Mă-nvăţa frumos pe mine:
“Dragul mamei, măi Petrică,
Să nu dăm cinstea pe ruşine!”
Doamne, caută din cer cu milă
Spre scumpă mama mea
Şi o scoate la lumină,
Te rog, ai milă de ea.
Iar tu, mămăică dragă,
De-acolo, de unde stai,
Caută la mine oleacă
Şi tot milă de mine să ai.

1.4 Poezii scurte pentru copii, despre mama

Copii reprezintă inocență, puritate și bunătate, iar în fiecare an aceștia sunt învățați, încă de la grădiniță, să facă felicitări cu ocazia zilei de 8 martie. Acestea sunt dăruite de cei mici mamelor, alături de un pupic sau de un ghiocel. La grădiniță copiii învață poezii scurte despre mama, pe care le recită cu glasul lor dulce celor care i-au purtat în pântece și le-au dat viață. Grupele mari sau elevii din școala generală alături de cadrele didactice organizează serbări unde copiii fac scenete după piese de teatru sau după povești din cărțile pentru copii, spun poezii și cântă cântece dedicate mamei.

De dragul tău

De dragul tău pământul
De ghiocei e plin
Și vin cocori în zare
Și cerul e senin

Învață-mă ce-i bine
Ferește-mă de rău
Iar eu voi creșe vrednic
Și bun de dragul tău.

De ziua mamei – Elena Farago
Eu nu sunt destul de mare
Ca să pot să-nvăț măcar,
De pe carte, o urare,
Și nu sunt destul de mare
Ca să-ți dau un dar.

Dar îți dau o sărutare,
Ici, pe obrăjor,
Și pe mâna asta care
Mă-ngrijește-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!
Zile lungi și voie bună
Îți doresc eu mult,
Și mă rog de flori să-ți spună
Să mă ierți, mămica bună,
Că nu știu mai mult!

Ochii mamei

Sus pe cer sunt multe stele
Pe pământ sunt floricele
Dar niciuna dintre ele
Nu-s ca ochii mamei mele.


sursa foto:facebook.com/godiciu.ileana – pici cu lipici


sursa foto:facebook.com/godiciu.ileana – pici cu lipici


sursa foto:facebook.com/godiciu.ileana – pici cu lipici

sursa foto:facebook.com/godiciu.ileana – pici cu lipici

2. Cantece despre mama

Dragostea mamei a fost cântată dintotdeauna, iar versurile au răsunat din gura marilor interpreți ori s-au făcut auzite prin vocea dulce a copiilor. Cântecele dedicate “celei mai dragi ființe” sunt menite să stârnească emoție și să reamintească ori să țină trează în memorie și în suflet, amintirea mamei.


Unul dintre cele mai cunoscute cântece este cel ale cărui versuri au fost scrise de poetul Vasile Militaru:

A venit aseară mama – Vasile Militaru

A venit aseară mama, din sătucu-i de departe,
Ca să-şi vadă pe feciorul, astăzi domn cu multă carte.
A bătut sfios la uşă, grabnic i-am ieşit în prag,
Mi s-a umezit privirea, de iubire şi de drag.

Sărutîndu-i mâna dreaptă, ea m-a strâns la piept sfioasă,
Şi întrebând-o câte toate, a intrat apoi în casă.
Înlăuntrul casei mele, câtă brumă am adunat,
Dă prilej ca biata mama, să se creadă-ntr-un palat.

Nu-ndrăzneşte nici să între, cu opincile-n picioare,
Şi cu multă grijă calcă, doar alături de covoare.
Eu o-ndemn să nu ia seama, şi să calce drept în lege,
Că doar e la fisu-n casă, nu e-n casa vre-unui rege.

Şi abia o fac să şadă, pe-un divan cu scoarţă nouă,
Mi-era dor de tine maică, ţi-am adus vreo zece ouă.
Niţel unt i-a colea-n traistă, nişte nuci, vreo două sute,
Şi cu ochii plini de lacrimi, prinse iar să mă sărute.

Poate mor că sunt bătrână, şi-aprins dorul să mă-ndrume,
Să mai văd odată maică, ce mi-e azi mai drag pe lume.
Caierul mi-e pe sfârşite, mâine poate-şi curmă firul
Şi-ntre patru blăni de scânduri, să mă cheme cimitirul.

Jale mi-i de voi măicuţă, şi visez chiar şi deşteaptă
Cum pe-o margine de groapă, bietul taică-tu m-aşteaptă
Tu cu dorul mamei în urmă, să te-aduni cu fraţi-acasă
Şi să-mparţi agoniseala, de pe urma ei rămasă.

Iară tu ca mai cu stare, decât fraţii tăi pe lume
Să iei casa-n care ţie, ţi-a fost dat să vii pe lume
Când şi când în miez de vară, sau de Paşti să vadă satul
Cum îmi vine ca-n toţi anii, la căsuţa mea băiatul

Şi-având tihnă şi-odihnă, la venire sau plecare
S-aprinzi şi la groapa maichii, cât-un pai de lumânare.
A tăcut apoi bătrâna, şi-a plâns mult cu lacrimi grele,
Ce curgându-i lin în poale, se-ntâlneau cu ale mele.

Pe lângă acest cântec cu versuri celebre, există și altele, multe din repertoriul muzicii ușoare, care răsună an de an de ziua mamei.

Mama, doar mama – versuri de Corina Chiriac

Ochii cei mai dragi din lume
Care sunt făcuți anume
Să ne dea lumina lor
Parcă ruptă dintr-un soare,
Cine oare, cine-i are?

Glasul care și-n tăcere
E-nvelit de mângâiere
Și în vorbe de alint
E o caldă dezmierdare,
Cine oare, cine-l are?

R:Mama, doar mama,
Fără a fi datoare,
Îți dă tot ce-n suflet are.
Mama, doar mama,
Uitând parcă de sine,
Ea trăiește doar prin tine.
Mama, doar mama
Găsește alinare,
Simte când ceva te doare.
Mama te-nvață
Primii pași în viață
Și te-ajută să-nvingi teama.

Mama, doar mama.

Cântec fără asemănare
Cu vorbe nemuritoare
Pe care le porți în gând
Cât ai fi crescut de mare,
Cine oare, cine-i are?

Vremea-i lungă de-așteptare
Și-o avere de răbdare
Cât ar fi drumul de lung
Și prăpastia de mare,
Cine oare, cine are?

R: Mama, doar mama,
Fără a fi datoare,
Îți dă tot ce-n suflet are.
Mama, doar mama,
Uitând parcă de sine,
Ea trăiește doar prin tine.

Mama, doar mama
Găsește alinare,
Simte când ceva te doare.
Mama te-nvață
Primii pași în viață
Și te-ajută să-nvingi teama.

Mama, doar mama.

De ziua ta mămico

De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut să-ţi culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar până la urmă moare
Şi cui e de folos?

De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut să-ţi culeg steluţe,
Să-ţi fac un frumos colier,
Dar cine nu ştie oare
Că în zori steluţele pier?

De ziua ta, mămico
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg o rază
De soare, să-ţi prind în păr,
Dar tu străluceşti mai tare
De dragoste şi dor.

Cântec pentru mama

Pentru tine, mamă dragă
Mii de stele-am adunat
Ca să lumineze-n noapte
Chipul tău cel minunat
Am luat flori mici din gradină
Și le-am presărat în prag
Zeci de raze de lumină
Ți le-am oferit cu drag
Lumea toată-am preschimbat-o
În frumos mărgăritar
Pentru tine, dragă mamă
Ca să ți le-ofer în dar
Dacă ti-am greșit vreodată
Mamă, să mă ierți aș vrea
Cu privirea ta blajină
Încalzește-mi inima
Fa-mă mamă s-ating norii
Dă-mi din bunătatea ta
Vreau să știu ce-i fericirea
Numai prin iubirea ta

De dragul tău pământul

De dragul tău pământul
De ghiocei e plin
Și vin cocori în zare
Și cerul e senin

Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Și-nmugurește pomul
Să-ți fie ție drag
Mama-i cântec
Mama-i soare
Mama-i dulce alinare
Mama-i zâmbet
Mama-i vis
Mama-i floare de cais

Mama-i rază
Mama-i dor
Mama-i aripă în zbor
Mama-i toate câte sânt
E iubire pe pământ

Cântecul acesta delicat

Cântecul acesta delicat
Pentru mama mea l-am învățat
Ca să-i spun cât o iubesc
Cât de mult o prețuiesc

Pe mama mea
Pe draga mea

Ea îmi stă alături zi e zi
Și mă ocrotesc orice ar fi
Lângă ea e mai ușor
Orice nor e trecător

Cu mama mea
Cu draga mea

Cântecul acesta delicat
Pentru mama mea l-am învățat
Ca să-i spun cât o iubesc
Cât de mult o prețuiesc

P e mama mea
Pe draga mea.

Așadar, mama, această ființă prețuită, numită deseori un “înger trimis de Dumnezeu pe Pământ” poartă mereu în spirit iubirea față de copiii săi. Legătura și dragostea unică ce se formează între copii și cea care le-a dat viață durează veșnic și este elogiată atât de poeți sau cântăreți, cât și de oameni simpli, fără talente artistice, dar care au avut bucuria de a cunoaște iubirea mamei.

3. Poezii pentru mama, versuri contemporane

Situația economică a României, precum și salariile mici au determinat mulți părinți să plece să lucreze în alte țări și să locuiască departe de familie. De ani de zile, sute de copii stau cu bunicii, iar dorul de părinți a ajuns să îi afecteze și să le schimbe viața enorm, spun psihologii.

Mesajele pe care cei mici le trimit mamelor, scrisorile sau chiar poeziile, ajung de multe ori în presă și stârnesc emoții, durere, milă și chiar neputință. Legat de drama copiilor ai căror părinți au plecat să lucreze în străinătate, au apărut poezii scrise de oameni simpli sau de persoane cunoscute pentru talentul lor artistic.

Mamei, de la fiii plecați – Flick

Împinși de griji și de nevoi
Cu vise mari, dar și cu teamă
Plecăm să ne găsim pe noi
Însă uităm de tine, mamă!

Ne-ai strâns la piept cât am fost mici
Ca să ne fie cald și bine
Dar astăzi nu suntem aici
Ca să te strângem noi pe tine

Împrăștiați în patru zări
Să ne găsim, măicuță, rostul
Tânjim de-aici, din depărtări
La tine și la cuibul nostru

Ce dor în suflet porți
Eu știu!
Și știu că inima-ți se teme
Să nu ne-ntoarcem prea târziu
Când am plecat
Așa devreme

Noi toți, măicuță
N-am uitat
Acei doi ochi ce-adună ploaia
În ei de dor
Că am plecat și te-am lăsat
Precum Vrâncioaia

Rămâi cu bine
Chiar de-i greu
Și strânge lacrimi în batistă
Dar să ne-ajute Dumnezeu
Să ne strângi iar
În brațe-n prispă

Indiferent că este vorba despre doine populare, poezii creștine, versuri ale poeților celebri sau ale persoanelor simple, talentate, toate creațiile dedicate mamei evocă importanța acestei ființe speciale în viața fiecărei persoane.

Sursa foto: pinterest.com, shutterstock.com, facebook.com/godiciu.ileana – pici cu lipici