Iubit de generații întregi de copii, dar și de adulți din întreaga lume, Hans Christian Andersen este cunoscut pentru povești ca „Hainele noi ale împăratului”, „Prințesa și bobul de mazăre” sau „Mica sirenă”. Cu toate că, înaintea sa, alți autori au colecționat și au rescris diverse basme populare, Andersen a fost primul care le-a adaptat după propria sa manieră, dând viață unui gen literar care părea să stagneze.
Basmele și poveștile populare nordice nu aparțin doar unei singure țări, ci sunt colecții adunate de-a lungul timpului din Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda și alte teritorii învecinate. Având legături adânci în folclorul și purtând motivele mitologiei nordice, aceste basme pun accentul atât pe moralitate, cât și pe caracterele personajelor.
Suntem astfel prinși într-o lume fantastică, populată de bestii mitice, precum trolii, dar și de personaje de poveste gata să sară în ajutorul eroului, sau, în multe cazuri, al eroinei.
Alături de acestea zace și o analiză a obiceiurilor socio-culturale, totul pe un fundal al pre-modernizării. În poveștile lui Andersen întâlnim atât soldăței de plumb, cât și rățuște vorbitoare, personaje mici de-o șchioapă și prințese sensibile, care pot simți un bob de mazăre prin douăzeci de plapumi și perne de puf.
Vrei să împarți magia poveștilor nordice cu cei dragi? Iată trei cărți de Hans Christian Andersen de la Bookzone care au inspirat de-a lungul timpului pe copii și adulți deopotrivă:
Crăiasa zăpezii, Hans Christian Andersen – Este printre cele mai apreciate povești ale autorului, fiind totodată și printre cele mai lungi. Această poveste își găsește ecouri și în filmele de astăzi, precum „Frozen” de la Disney, care urmărește în parte același scenariu.
Povestea este una cu adevărat fantastică: Diavolul (sau mai degrabă un troll foarte răutăcios) creează o oglindă magică, ce reflectă doar caracterul meschin al oamenilor. În încercarea de a duce oglinda în Rai, pentru a râde de îngeri, aceasta se sparge, iar bucățile ajung înapoi pe Pământ, în inimile oamenilor, ceea ce îi face să vadă doar ce este rău în alți semeni. Este o poveste fantastică bazată pe un simbolism universal, însă ascunde mai mult decât lupta clasică dintre Bine și Rău.
Mica sirenă, Hans Christian Andersen, ilustrații de Zorina Baldescu – Probabil cunoaștem deja subiectul acestei povești din ecranizarea făcută de Disney. Cu toate că filmul ne oferă o perspectiva mult mai optimistă în privința destinului Micii sirene, cartea adoptă o notă tragică, însă cu un happy-end.
Fiind una dintre poveștile remarcabile ale autorului, nu este de mirare că statuia Micii sirene din Copenhaga este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Danemarca.
Prințesa și bobul de mazăre – În această poveste întâlnim un prinț care are dificultăți în a-și găsi o consoartă potrivită. Ceva este mereu în neregulă la prințesele întâlnite, iar el nu poate fi sigur că acestea sunt de proveniență regală. Într-o noapte ploioasă, o tânără caută adăpost în castelul prințului. Insistând că este o prințesă adevărată, mama prințului decide să facă un test, așezând o boabă de mazăre sub douăzeci de saltele și douăzeci de plăpumi umplute cu puf.
A două zi, de dimineață, prințesa acuză că a avut un somn teribil, zvârcolindu-se întreaga noapte din pricina unui obiect pe care l-ar fi simțit printre plăpumi. Prințul jubilează, convins fiind că doar o prințesă adevărată ar putea să simtă un bob de mazăre prin toate aceste saltele. Este o poveste cu accente comice, dar și o ridiculă la adresa societății burgheze a acelor vremuri, transpusă într-o poveste care nu își pierde valoarea în fata timpului.