Povești de la Auschwitz

Inapoi Înapoi în site
Povești de la Auschwitz

Noi mărturii răscolitoare ies la lumină din întunericul Holocaustului...

Ce urmează să citești acum nu vei găsi niciodată în cărțile de istorie. Ei sunt martorii întunericului, cei care au trăit printre umbrele morții. Astăzi, însă, sunt aici pentru a-ți spune că lumina speranței poate străpunge chiar și cel mai întunecat colț al istoriei. O fetiță de doar paisprezece ani și un băiețel de șaisprezece ani, ajunși adulți, mărturisesc în două cărți memorabile că dragostea, empatia și speranța i-au ținut în viață.

CÂTĂ SPERANȚĂ
POATE ÎNCĂPEA ÎNTR-O INIMĂ
DE COPIL?

Prietenia lor a străpuns pereții de beton ai ororii.

„Când eram o copilă, am privit cum lumea pe care o iubeam se prăbușea distrusă de o ură fără sens și, odată cu ea, dispărea și prietena mea Anne.”

Deopotrivă sfâșietoare și pline de speranță, memoriile supraviețuitoarei Holocaustului Hannah Pick-Goslar aruncă o privire încărcată de durere și nostalgie asupra prieteniei dintre micuța Hannah și Anne Frank.

În 1933, Hannah Pick-Goslar a fugit alături de familia ei din Germania nazistă pentru a locui la Amsterdam. Aici a cunoscut-o pe Anne Frank. Ani la rând, cele două prietene au fost inseparabile, însă, în 1942, viețile lor s-au schimbat brusc. Într-un oraș ocupat de naziști, Anne și familia ei au dispărut fără urmă.

În paginile acestei cărți, ecourile durerii te poartă prin momentele de bucurie ale copilăriei lui Hannah, alături de buna sa prietenă, Anne Frank, dar și prin zilele întunecate petrecute în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, unde ea a reușit să își regăsească, în sfârșit, prietena, riscându-și viața în încercarea de a o salva.

„Noaptea trecută, chiar în timp ce dormeam, Hanneli a apărut brusc în fața mea. Am văzut-o îmbrăcată în zdrențe, iar fața ei era subțire și obosită. M-a privit cu tristețe și reproș și am putut citi mesajul din ochii ei: «Oh, Anne, de ce m-ai părăsit: Ajută-mă, ajută-mă, salvează-mă din acest iad! »”

- ANNE FRANK ÎN JURNALUL EI, NOIEMBRIE 1943

Povești de la Auschwitz

„O carte sfâșietoare despre prietenie, pierdere și supraviețuire. Împărtășind povestea vieții sale, Hannah Goslar îi aduce un omagiu celei mai bune prietene, Anne Frank, și milioanelor de oameni care au pierit în urma Holocaustului. O carte care ne învață cum să ne păstrăm umanitatea în fața răului.”

— Ronald Leopold, Director Executiv al Casei Anne Frank

Anne Frank

„Vocea Annei aparținea unei lumi foarte îndepărtate de locul acela, aparținea Pieței Merwedeplein în care ne petreceam după-amiezile complet acaparate de jocuri și de propria noastră imaginație. Acolo nu flămânzeam niciodată și dormeam în niște paturi calde, după ce părinți noștri cei iubitori ne pupau de noapte bună. Dar cu vocea aceea, pe care o cunoșteam prea bine, Anne îmi spunea că deținuții de la Auschwitz erau uciși cu gaze și că printre victime se număraseră și părinții ei. Cum era cu putință așa ceva?”

— Hannah Pick-Goslar, „Prietena mea, Anne Frank”

Povești de la Auschwitz

În nopțile reci, inima micului grajdar bătea precum galopul cailor.

„Murisem în multe feluri, dar mintea și corpul celui pe care odinioară îl chemase Heinz Oster încă funcționau, creierul încă îi gândea, inima încă îi bătea, încă respira. Mi-am dat seama, pe cât putea un adolescent de șaisprezece ani, că nu mă pierdusem niciodată pe mine cu totul.”

Mărturiile sfâșietoare ale lui Henry Oster (fost Heinz), micul îngrijitor de cai de la Auschwitz, dezvăluie realitățile terifiante din lagărele de concentrare și modul în care un băiat de doar șaisprezece ani a reușit să supraviețuiască unei întâlniri cu plutonul de execuție, riscului de a fi condamnat oricând să piară și foametei nemiloase.

Cum a putut el să-și păstreze speranța într-un loc în care viața sa valora mai puțin decât cea a calului pe care îl îngrijea?

Repartizat la munca istovitoare din grajdurile de cai de la Auschwitz, Henry s-a agățat cu disperare de credința că, dacă își îndeplinea îndatoririle în fiecare zi, avea șansa să prindă un nou răsărit. Din cei 2 011 de evrei care au fost arestați de Gestapo și deportați din Köln în 1941, doar 23 au supraviețuit. Henry a fost unul dintre ei. Paginile acestei cărți îți dezvăluie povestea sa, o poveste care îți distruge încrederea în umanitate pentru ca apoi să o reclădească grație empatiei și credinței, adevărații salvatori ai omenirii.

„Nu poți să-ți imaginezi ororile unui lagăr de concentrare decât dacă ai fost acolo, vâzându-le, respirându-le, simțindu-le mirosul, tremurând în frig, făcându-te invizibil atunci când mâna morții se întinde spre tine. Dar Henry Oster, un evreu în vârstă de 16 ani, a fost acolo, condamnat la patru ani de iad. Alături de autorul Dexter Ford, oferă acum descrieri cutremurătoare despre uciderea deținuților atunci când nu mai puteau presta muncă utilă, dar și detalii despre alte evenimente îngrozitoare.”

― Stan Mott, scriitor, despre cartea Micul îngrijitor de cai

Anne Frank

„Fiecare dintre noi a primit în îngrijire trei sau patru iepe. Nemții ne-au spus foarte clar că acești cai erau mult mai valoroși decât noi, deținuții: dacă se întâmpla ceva cu unul dintre caii aflați în grija noastră sau cu vreun mânz, puteam fi siguri că nu am fi apucat să ni se repartizeze altul; am fi devenit «divertismentul de duminică», la fel ca în ghetoul din Łódź – am fi fost spânzurați la poarta principală, la amiază, în timp ce fanfara militară a lagărului ar fi interpretat o melodie sumbră.”

— Henry Oster, „Micul îngrijitor de cai”

Povești care îți arată că omul e un bob de speranță în marele haos al vieții.

Pachetul Prin ochii supraviețuitorilor

Eliberarea lor din lagărele de concentrare a fost doar începutul. Pentru supraviețuitorii Holocaustului, lupta pentru a se elibera de povara amintirilor a continuat ani la rând. În aceste trei povești emoționante, Hannah Pick-Goslar, Henry Oster și Lidia Maksymowicz îți arată că omul este mult mai mult decât numărul său tatuat pe braț de un regim care condamnă la moarte fără să stea pe gânduri. La vremea respectivă, erau doar niște copii abandonați, înfometați și lipsiți de orice putere, dar tot ei au arătat lumii întregi că sufletele lor purtătoare de speranță pot învinge disperarea. O lecție pe care ar trebui să o luăm cu noi în cele mai dificile momente ale vieții noastre.

Eliberarea lor din lagărele de concentrare a fost doar începutul. Pentru supraviețuitorii Holocaustului, lupta pentru a se elibera de povara amintirilor a continuat ani la rând. În aceste trei povești emoționante, Hannah Pick-Goslar, Henry Oster și Lidia Maksymowicz îți arată că omul este mult mai mult decât numărul său tatuat pe braț de un regim care condamnă la moarte fără să stea pe gânduri. La vremea respectivă, erau doar niște copii abandonați, înfometați și lipsiți de orice putere, dar tot ei au arătat lumii întregi că sufletele lor purtătoare de speranță pot învinge disperarea. O lecție pe care ar trebui să o luăm cu noi în cele mai dificile momente ale vieții noastre.

Recenzii de la cititori

Citești mai mult, plătești mai puțin

Pachetul Povești din inima Auschwitzului

Pachetul Povești din inima Auschwitzului

Comandă Pachet
Pachet Războiul supraviețuirii

Pachet Războiul supraviețuirii

Comandă Pachet
Pachet Inimi prinse în război

Pachet Inimi prinse în război

Comandă Pachet
Pachet O minte care te poate salva

Pachet O minte care te poate salva

Comandă Pachet
Pachet Regăsirea unei vieți pierdute

Pachet Regăsirea unei vieți pierdute

Comandă Pachet
Hannah Pick-Goslar

Hannah Pick-Goslar

sau Hanneli, așa cum îi spuneau prietenii, s-a născut în Berlin, în anul 1928, într-o familie de evrei. În anul 1933, după ascensiunea lui Adolf Hitler și a Partidului Nazist, familia Goslar s-a mutat la Amsterdam. Hannah a frecventat Școala Montessori nr. 6, unde a devenit cea mai bună prietenă a lui Anne Frank. În iunie 1943, Hannah, tatăl ei, bunicii materni și sora sa mai mica, Gabi, au fost arestați și trimiși în lagărul de tranzit Westerbork, apoi în Bergen-Belsen. Hannah a supraviețuit timp de 14 luni până când lagărul a fost eliberat în 1945. Ea a emigrat în Palestina sub Mandat Britanic în 1947, puțin înainte ca aceasta să devină Israel, și s-a pregătit pentru postul de asistentă medicală. După pensionare, Hannah s-a putut bucura de cei 3 copii, 10 nepoți și 31 de strănepoți. A decedat în anul 2022 la vârsta de 93 de ani.

Henry Oster

Henry Oster

la numai șaisprezece ani, a supraviețuit privațiunilor din ghetoul Łódź, unui pluton de execuție la Auschwitz, unei selecții între viață și moarte în lagărul de exterminare Birkenau, atacului cu mitralieră al unui avion aliat și foametei din Buchenwald. El și-a reconstruit viața în America, devenind Henry Oster. Ajuns pe noul continent la vârsta de 18 ani, fără familie, fără să vorbească limba engleză, fără bani și fără educație, el și-a dedicat viața creării unei lumi mai bune și mai umane. La împlinirea vârstei de 85 de ani, Henry încă lucra ca profesor de optometrie recunoscut la nivel mondial. Prin activitatea și prin cărțile sale, el a ajutat oamenii să vadă binele care îi înconjoară, dar și pericolul unei lumi în care lăsăm ca ura să ne orbească.

Henry Oster