În Casablanca anului 1941, o copilă se ascunde din calea războiului. În Toscana anului 1940, o tânără își găsește refugiul în mijlocul unei grădini de chiparoși.
Descoperă două romane emoționante, două pledoarii pentru curaj, care te poartă într-o călătorie dincolo de spațiu și timp, într-o epocă în care speranța este doar un miraj care ar putea dispărea într-o clipă, însă este tot ce le-a rămas celor care luptă în fiecare zi pentru iubire, demnitate și supraviețuire.
În poveștile țesute de Fiona Valpy, întrevedem destinele a milioane de femei care au încercat să fugă din calea urii dezlănțuite, femei despre care cărțile de istorie nu vor scrie niciodată, dar al căror curaj și compasiune a adus lumină și în cele mai întunecate zile ale umanității.
Cărțile sale îmbină cu măiestrie trecutul și prezentul, poveștile emoționante și detaliile istorice, momentele de curaj și cele de vulnerabilitate, amintindu-ne pagină cu pagină cât de multă putere se ascunde în fiecare dintre noi.
Am venit aici pentru un nou început. Dar în loc de speranță, simt doar goliciune. Este un oraș cocoțat pe marginea unui ocean de visuri distruse, șubred și bătut de vânturi. Strălucirea hollywoodiană din vremea lui Bogart și Bergman a apus de mult.
Au fost oameni obișnuiți, dar vremurile extraordinare în care au trăit le-au făcut să devină și ele extraordinare. Indiferent cât de greu a fost, indiferent cât de întunecată a fost noaptea, nu s-au dat bătute niciodată.